Dupa evenimentele din Decembrie 1989, poporul rom?n a asteptat cu infrigurare si cu speranta ca, in locul militianului cu bastonul in m?na, sa se ridice la conducerea statului un om nou, care sa-i reprezinte interesele si care sa lupte p?na la ultima suflare pentru apararea lor.
Dar ce dezamagire... In locul acestui om nou, rom?nii s-au tre-zit cu un soi de mutant al tranzitiei, mai lacom si mai indiferent dec?t tot ceea ce cunoscusera p?na atunci, fara pic de onoare, rusine sau sentiment al datoriei, capabil sa calce in picioare orice principii morale, pentru atingerea unui singur scop: INTERESUL PERSONAL.
Fie ca era vorba de fosti demnitari ai sistemului comunist, cadre superioare ale Securitatii, oportunisti sau pur si simplu infractori de drept comun, acestia au vazut in politicianism o noua posibilitate de imbogatire rapida, un ciolan bun de ros, la care s-au repezit ca o haita de lupi infometati, sf?siindu-se intre ei pentru int?ietate, astfel ca, dupa zece ani, au reusit la adapostul discursurilor ?democratice? sa aduca poporul in cea mai mare mizerie materiala din istoria lui moderna, iar economia nationala intr-o situatie greu imaginabila la momentul 1989, momentul datoriei externe zero.
Si ce dovada mai clara ne puteau da dec?t aceste migrari interminabile de la o aripa la alta, scindari intre factiuni rivale in interiorul aceluiasi partid, aliante inimaginabile intre crestin-democrati si social-democrati, socialisti si liberali, liberali si crestin-democrati?
Exista in aceste partide si mici nuclee, care intr-adevar activeaza din convingere, cunosc?nd si respect?nd doctrina partidului respectiv, dar ele sunt nesemnificative in comparatie cu numarul urias al celor care trec pragul unui partid cu intrebarea: ?Ce post imi oferiti daca intru la voi??. Diferenta dintre acestia din urma si anumite dame din zona Garii de Nord sau a soselei de centura nu consta dec?t in pretul costumelor comandate la cele mai celebre case de moda.
Desigur ca se naste intrebarea: ?Bine, dar au fost alegeri si puterea s-a tot schimbat, insa toti sunt la fel. De unde sa luam altii mai buni??.
Marea ?realizare? a politicianismului a fost aceea ca, din cauza saraciei, poporul s-a transformat din ce in ce mai mult intr-o masa infometata care nu mai are timp sa se g?ndeasca si la altceva dec?t la propriul stomac. Intreaga societate tinde sa devina o DEMOCRATIE A INTERESULUI PERSONAL, astfel ca oric?nd poti vedea oameni care se omoara intre ei pentru 50.000 de lei, se iau la bataie pentru un loc pe scaun in tramvai, sau au insomnii g?ndindu-se cum sa-si insele partenerul si sa-si ?traga? bani nemeritati dintr-o afacere.
Bineinteles ca acest tip de societate va naste mereu oameni care sa alimenteze partidele politice si care vor vedea in politicianism portita lor de iesire din aceasta decadenta catre o elita (careia nu-i apartin) si o prosperitate materiala (pe care nu o merita).
Si-atunci, ce-i de facut? Suntem condamnati sa acceptam aceasta situatie?
Evident ca NU! Pentru ca mai exista inca oameni care infrunta saracia in picioare, lupt?ndu-se cu demnitate cu greutatile. Tinerii trebuie sa ia exemplul lor si sa constientizeze faptul ca pe umerii lor apasa speranta unui intreg popor pentru un trai mai bun. Si mai ales, sa distruga mentalitatea ca, daca vrei sa-ti fie bine, trebuie sa-ti urmaresti interesul, fara sa-ti pese de ceilalti. Acest putregai de g?ndire va trebui sa fie inlocuit cu ideea ca binele meu personal nu poate veni dec?t ca efect al binelui general. Prosperitatea personala in cadrul prosperitatii nationale, si nu in dauna acesteia!
Odata ce tinerii isi vor insusi aceasta mentalitate altruista si niciunul nu va mai pasi in r?ndurile vreunui partid, acestea se vor ofili si vor muri.
Nu am dat nume de partide sau de politicieni. Am lasat pentru deliciul cititorilor sa urma-reasca singuri reactiile celor ce vor sari la g?tul nostru acuz?ndu-ne de ?extremism?, ?intoleranta?, ?inamici ai democratiei?, etc...
Nicolae CALOTA
info@nouadreapta.org
|
| 
