În România anului 2025, inginerul Alexandru Balcu – profesionist de excepție în domeniul hidrotehnic, verificator atestat, expert autorizat și șef de proiect al unei lucrări publice de o complexitate extraordinară și o importanță strategică pentru România – a fost condamnat la 1 an cu suspendare, 90 de zile de muncă în folosul comunității și obligativitatea participării la un program de „reintegrare socială” pentru simplul gest de a lipi un sticker pe ușa unei clădiri.

Acțiunea lui a fost una solitară și personală, fără legătură cu vreo organizație sau grup. În fața instanței, Balcu nu a acceptat și nu a desemnat un avocat, alegând să își asume singur apărarea. El a explicat că gestul său a reprezentat un protest civic împotriva legilor restrictive asupra libertății de opinie și împotriva deciziei Parlamentului de a desemna ziua de 14 mai ca „Zi a solidarității și prieteniei dintre România și statul Israel”, deși aceeași dată fusese stabilită anterior ca „Ziua Martirilor din Temnițele Comuniste”.

Din punct de vedere legal, România recunoaște dreptul la proteste spontane și neautorizate, iar un gest individual nu poate fi considerat „acțiune organizată”. Mai mult, paradoxal, dacă o persoană solicită autorizație pentru o manifestație și, în final, participă singură, este pasibilă de sancțiune. Prin urmare, nu se poate vorbi despre „organizarea” unei acțiuni atunci când aceasta este asumată personal.

Sancțiunea aplicată este vădit disproporționată. Pentru fapte de violență, conducere sub influența alcoolului sau distrugeri materiale grave, pedepsele sunt adesea mai reduse sau chiar amânate. În schimb, un protest simbolic și non-violent este tratat cu severitate excesivă. Se ajunge astfel la paradoxul în care un gest civic este sancționat mai dur decât faptele care pun vieți în pericol.

Constituția României garantează libertatea de exprimare, interzice cenzura și protejează dreptul la întrunire și protest pașnic. Totodată, tratatele internaționale la care România este parte – între care Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice – stabilesc clar că democrația presupune protejarea inclusiv a opiniilor incomode. Din perspectivă penală, Codul penal statuează că nu constituie infracțiune fapta lipsită de pericol social concret, iar sancțiunile trebuie individualizate proporțional.

A obliga un cetățean să treacă prin „programe de reeducare” pentru un protest individual și pașnic reînvie practici pe care România s-a angajat să le lase în trecut. Ne exprimăm solidaritatea cu Alexandru Balcu și atragem atenția asupra unui precedent periculos: pedepsirea libertății de opinie mai sever decât faptele violente.

Noua Dreaptă își exprimă dezacordul față de condamnarea pe care o considerăm nejustă a inginerului Alexandru Balcu, cunoscut pentru implicarea sa civică în apărarea intereselor comunității românești. Considerăm că este esențial ca justiția să acționeze întotdeauna în spiritul legalității, al echității și al respectării drepturilor fundamentale. Totodată, atragem atenția asupra riscului ca identitatea națională să fie diluată într-un proces social care ar putea conduce la pierderea specificului românesc. Susținem o societate în care tradițiile și valorile naționale să fie protejate conform Constituției României și legislației în vigoare.

Anexă juridică – Articole relevante

Constituția României

• Art. 20 alin. 2 – Prioritatea reglementărilor internaționale privind drepturile omului.
• Art. 21 alin. 3 – Dreptul la un proces echitabil.
• Art. 30 alin. 1 și 2 – Libertatea de exprimare și interzicerea cenzurii.
• Art. 39 – Libertatea întrunirilor și a protestelor pașnice.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

• Art. 10 – Libertatea de exprimare.
• Art. 11 – Libertatea de întrunire și asociere.

Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice

• Art. 19 – Libertatea de opinie și de exprimare.
• Art. 21 – Dreptul la întrunire pașnică.

Codul penal

• Art. 15 alin. 2 – Fapta fără grad de pericol social nu constituie infracțiune.
• Art. 16 alin. 1 – Lipsa vinovăției.
• Art. 74 – Criteriile de individualizare a pedepsei.

OG 2/2001 privind regimul contravențiilor

• Art. 2 alin. 1 – Sancțiunile contravenționale trebuie să fie proporționale cu gradul de pericol social concret.